Top 20 moduri în care Windows 10 vă trimite informaţiile la Microsoft

Ca orice alt sistem de operare din zilele noastre, Windows 10 comunică constant cu compania din spatele său. Aceasta este o listă cu cele mai importante date care pleacă către Microsoft.

Windows 10 şi unele dintre cele mai importante aplicaţii şi servicii din interiorul său, atâta timp cât aveţi o conexiune la internet, comunică cu Microsoft. În mod obişnuit, acest comportament ar reprezenta un motiv de îngrijorare. Dintr-un punct de vedere, în continuare s-ar putea să vă deranjeze, dar dacă înţelegeţi un pic mai bine fiecare cu ce se ocupă, măcar veţi putea dezactiva o parte dintre respectivele funcţii. Există unele pe care este recomandabil să le păstraţi, iar cu altele va trebui, pur şi simplu, să trăiţi.

Înainte de a trece însă la lista efectivă, aş vrea să punctez un aspect foarte important. Acest material nu este neapărat un reproş la adresa Microsoft. Acestea sunt nişte practici foarte comune în industrie. Dacă folosiţi Google Chrome, de exemplu, fiecare căutare merge către serverele Google şi poate fi folosită ulterior pentru a vă fi servite reclame pornind de la respectivii termeni. Facebook are unele practici şi mai macabre vizavi de modul în care vă serveşte reclame personalizate pentru profilul vostru. Trecând însă peste acest context general de invadare a intimităţii şi având în vedere lansarea recentă a noului sistem de operare Microsoft, e bine să ştiţi modul în care detaliile activităţii voastre online şi offline sunt folosite de Windows 10.

Funcţii de intimitate, reclame personalizate, localizare şi feedback

Cum am menţionat şi în introducere, multe dintre modurile în care Windows 10 comunică cu serverele Microsoft poate fi dezactivat. Ţine doar de voi dacă optaţi pentru această variantă şi, dintr-un punct de vedere, există beneficii reale pentru a le lăsa active. Ca fapt divers, dacă nu v-aţi instalat încă noul Windows, merită să ştiţi că alegând ,,Customize Setting” la ultimul pas al instalării, în loc de ,,Use express settings”, puteţi dezactiva din start anumiţi parametri. Dacă aţi ratat însă acel moment, precum marea majoritate a internauţilor, merită să ştiţi că le găsiţi în Settings din meniul Start, la secţiunea Privacy.

În principiu, în funcţie de limba în care v-aţi instalat sistemul de operare, aceste funcţii le veţi găsi în engleză sau în română. Eu le voi cita în engleză, dar voi detalia ce înseamnă pentru a lua o decizie informată dacă decideţi să le dezactivaţi sau nu. Vom începe cu secţiunea General din meniul Privacy pe care îl găsiţi în Settinga.

1. Let apps use my advertising ID for experiences across apps (turning this off will reset your ID) – Microsoft poate asocia sistemului vostru un ID unic pe care îl va folosi pentru a vă monitoriza activitatea voastră în interiorul aplicaţiilor din Windows Store cu scopul de a vă servi reclame personalizate în interiorul tuturor aplicaţiilor care au spaţiu de reclame în interfaţă.
2. Turn on the SmartScreen Filter to check web content (URLs) that Windows Store apps use – Această funcţie activează filtrul SmartScreen în aplicaţiile universale. Acesta verifică cu serverele Microsoft dacă o aplicaţie sau o adresă web este potenţial maliţioasă şi e integrat de asemenea în File Explorer, browserul Microsoft Edge şi Internet Explorer.
3. Send Microsoft info about how I write to help us improve typing and writing in the future – Trimite către Microsoft detalii despre modul în care tastaţi sau scrieţi cu un stylus, unde este cazul, pentru a îmbunătăţi aceste funcţii în versiuni viitoare de Windows.
4. Let websites provide locally relevant content by accessing my language list – Dacă această bifă este activă, website-urile pe care le accesaţi pot avea acces la limba sau limbile instalate în sistemul vostru de operare şi vă pot servi conţinut personalizate în funcţie de această informaţie.

La baza acestei liste de opţiuni este un text de culoare albastră care vă deschide o fereastră de Microsoft Edge pentru a vă oferi un set de parametri suplimentari pe care îi puteţi dezactiva. După ce aţi făcut click pe “Manage my Microsoft advertising and other personalization info”, accesaţi Personalized ad preferences. Ca fapt divers, puteţi ajunge foarte uşor la aceeaşi listă de opţiuni prin accesarea adresei https://choice.microsoft.com/en-us/opt-out.

5. Personalized ads in this browser – În cazul Microsoft, pentru a dezactiva reclamele personalizate în funcţie de activitatea voastră online, trebuie să dezactivaţi această funcţie în fiecare browser în parte.
6. Personalized ads wherever I use my Microsoft account – Această funcţie are legătură cu ID-ul vostru Microsoft şi se referă la servirea de reclame personalizate pe fiecare dispozitiv pe care îl folosiţi conectat la respectivul nume de utilizator, indiferent dacă este o consolă Xbox, un smartphone cu Windows Phone sau vreun PC cu Windows.
7. Revenind la meniul Privacy din Settings, secţiunea Location, aici avemLocation and location history – Această bifă permite aplicaţiilor individiuale şi sistemului de operare să vă acceseze informaţiile de locaţie, fie pentru a vă servi conţinut localizat, fie pentru funcţii precum navigaţie GPS. Istoricul locaţiilor voastre este de asemenea disponibil aplicaţiilor respective şi în acelaşi timp este stocat pe PC, dar doar pe ultimele 24 de ore. În lista de termeni şi condiţii a Microsoft pentru Windows 10 se menţionează faptul că, având localizarea activată în acest meniu, respectivele date sunt partajate şi cu Microsoft împreună cu partenerii săi de încredere pentru a îmbunătăţii serviciile de localizare pe viitor.
8. Speech, inking, & typing – este o altă funcţie surprinzător de relevantă din meniul Privacy (Intimitate). Windows şi asistentul virtual Cortana pot ajunge să vă cunoască mai bine prin funcţia intitulată sugestiv Getting to know you. Odată activată, această particularitate permite Microsoft să păstreze log-uri de activitate vizavi de vocea voastră, obiceiuri de scris, contacte, evenimente din calendar şi istorice de tastare. Printr-un click pe stop getting to know meveţi şterge toate aceste informaţii despre PC-ul vostru şi veţi dezactiva păstrarea lor din acel moment înainte.
9. Speech, inking & typing in the cloud – la baza paginii de meniu Speech, inking and typing accesaţi secţiunea intitulată ,,Go to Bing and manage personal info for all your devices”. Abia de acolo veţi putea şterge toate informaţiile de personalizare ale reclamelor referitoare la contul vostru Microsoft stocate pe serverele companiei americane. La fel de uşor, pentru a ajunge la aceeaşi pagină de meniu, puteţi accesa adresa webhttps://bing.com/account/personalization. Operaţiunea care vă interesează poate fi declanşată printr-un click pe butonul mare marcat Clear de la baza ecranului.
10. Feedback şi informaţii de diagnostic – pregătiţi-vă să fiţi uimiţi de prima funcţie de comunicare cu serverele Microsoft care pur şi simplu nu poate fi dezactivată. La Diagnostic and Usage data din această pagină a secţiunii Privacy din Settings, opţiunile disponibile pentru selecţie sunt doar Full, Enhanced şi Basic. Implicit este activată opţiunea Full, dar posibilitatea de a nu mai trimite date de diagnoză la nici un nivel către Microsoft există doar în Windows 10 Enterprise Edition, pe care nu o veţi vedea probabil instalată prea curândla cineva.
11. Asistentul virtual Cortana şi căutarea din bara de start Nu ar trebui să vină ca o surpriză faptul că, pentru a fi cu adevărat util, Cortana are nevoie de multe informaţii legate de voi. Din start, activarea asistentului virtual văşochează cu o listă întreagă de particularităţi cu care s-ar putea să nu fiţi confortabili că vă sunt colectate: locaţia şi istoricul locaţiilor, contacte, input vocal, istoricul căutărilor, date din calendar, istoricul conţinutului desprins din mesaje şi aplicaţii de mesagerie plus alte informaţii de pe dispozitivul vostru. Cortana indexează până şi întregul istoric al paginilor accesate de voi prin browser-ul Microsoft Edge. Dacă vă ajută cu ceva, Google Now şi Siri au nevoie de acelaşi volum de informaţii pe care le trimit către Google, respectiv Apple.
12. Căutarea Bing din Start – Să zicem că aţi dezactivat Cortana pentru că nu vă este util în România. Din păcate, în momentul în care începeţi să tastaţi un termen de căutare după ce aţi dat click pe start, acele informaţii sunt căutate şi prin intermediul Bing, automat ajungând la Microsoft. Singura soluţie este să dezactivaţi complet integrarea cu Bing a meniului de start. Pentru asta, faceţi click pe start, căutaţi ceva şi în loc să daţi click pe unul dintre rezultate, accesaţi roata dinţată din colţul din dreapta sus a listei de rezultate. Din două bife aţi dezactivat atât asistentul virtul Cortana, cât şi căutările online prin Bing din bara de Start.
13. Securizarea datelor prin criptare şi funcţia Bitlocker – Dacă folosiţi un sistem din ultimii ani care a venit preinstalat cu Windows 8.1 sau Windows 10, sunt şanse foarte mari ca acesta să vină cu criptarea datelor activată implicit în spatele denumirii de ,,Device Encryption”. Singura condiţie care nu ţine de dotările hardware ale computerului vostru ca această funcţie să fie activă nativ este utilizarea unui cont Microsoft pentru autentificare. Într-un astfel de scenariu, cheia pentru decriptarea datelor este salvată în permanenţă pe serverele Microsoft. Dintr-un punct de vedere, acesta este un plus important pentru că nu se bazează nimeni pe memoria voastră pe a vă putea accesa datele de pe un sistem pe care nu l-aţi mai folosit câţiva ani. Din păcate, la presiunile unor organizaţii guvernamentale, cei de la Microsoft pot devenit subit foarte darnici în ceea ce priveşte cheia voastră de decriptare. Pentru ca acest lucru să nu se întâmple, aveţi două opţiuni. Una este să nu folosiţi un cont Microsoft la autentificare şi datele personale nu vă vor fi protejate, iar a doua implică folosirea unei versiuni Pro de Windows 10, context în care veţi avea acces la varianta clasică de BitLocker. Această funcţie foarte atractivă din Windows vă oferă opţiunea de a salva cheia de criptare pe serverele Microsoft, dar nu este obligatoriu. În orice moment, cheile de decriptare le veţi găsi la adresa https://onedrive.live.com/recoverykey.
14. Antivirusul inclus în Windows 10 – Windows Defender este activ din momentul în care aţi pornit prima oară sistemul vostru cu Windows 10. Urmaşul îndrăgitului Security Essentials este activ implicit şi nu poate fi dezactivat permanent decât dacă instalaţi alt antivirus, context în care, se va dezactiva automat. Parametrii de funcţionare ai Windows Defender îi găsiţi în Settings la Update and Security. O funcţie intitulată Cloud Based Protection se referă la faptul că antivirusul vostru gratuit din Windows va trimite către serverele Microsoft informaţii despre toate problemele potenţiale de securitate.
15. Mostrele de viruşi – Funcţia Sample Submision de pe aceeaşi pagină de setări a Windows Defender se traduce prin trimiterea tuturor mostrelor de malware recunoscute de antivirus către Microsoft, pentru îmbunătăţirea algoritmilor de detecţie. Orice antivirus are aceste opţiuni în meniu, dar nu vă obligă nimeni să le lăsaţi activate.
16. SmartScreen – compară fiecare aplicaţie descărcată de pe internet sau una pe care vreţi să o instalaţi de pe un stick USB cu detalii stocate pe serverele Microsoft pentru a vedea dacă are potenţial maliţios. Dacă e totul în regulă, lucrurile vor funcţiona în manieră obişnuită, dacă nu, veţi fi avertizaţi într-un mod destul de agresiv şi puteţi risca să nu aveţi posibilitatea să instalaţi un program pe care vi-l doriţi sau de care aveţi nevoie. Pentru a dezactiva SmartScreen în File Explorer, faceţi click pe Start, scrieţi SmartScreen şi faceţi un al doilea click pe Change SmartScreen Settings. În colţul din stânga, sus faceţi click pe Change Windows SmartScreen Settings şi bifaţi ultima optţiune din această nouă fereastră, confirmând-o cu un click pe OK – Don’t do anything (Turn off Windows SmartScreen)
17. Microsoft Edge e mai inteligent ca niciodată – Deşi vine cu multe părţi bune, noul browser Microsoft include şi câteva particularităţi de inteligenţă artificială bazată pe istoricul activităţilor voastre online. Dacă aveţi Cortana activată în Microsoft Edge, tot istoricul activităţii voastre online va fi pus la păstrare.
18. Sugestiile la căutare în timp ce tastaţi – Acestea sunt generate prin intermediul Bing şi sunt posibile doar datorită faptului că termenii voştrii tastaţi sunt trimişi către serverele Microsoft, chiar şi atunci când scrieţi direct o adresă web completă şi nu aveţi nevoie de partea de căutare din browser. Google Chrome face exact acelaşi lucru.
19. Sincronizarea parametrilor de funcţionare ai PC-ului – Din momentul în care v-aţi decis să folosiţi computerul vostru cu Windows 10 împreună cu un ID Microsoft aveţi un amalgam de beneficii, dacă acceptaţi rolul major pe care îl au serverele gigantului din Redmond în viaţa voastră. Microsoft, de exemplu, va ţine o evidenţă clară a dispozitivelor pe care v-aţi autentificat vreodată cu ID-ul vostru la adresa https://account.microsoft.com/devices. Tot de acolo le puteţi şi elimina sau localiza. Istoricul la căutare în browser sau parolele voastre salvate pe PC pot fi sincronizate pe toate dispozitivele pe care v-aţi autentificat, cu condiţia ca la Settings – Accounts – Sync your settings să fie activată bifa omonimă.
20. Windows Update, Windows Store şi Windows Activation – În Windows 10, actualizările la Windows sunt instalate implicit fără intervenţia utilizatorului, iar acest lucru nu se poate dezactiva în Windows 10 Home, ci doar în variana Pro. Windows Store va comunica în permanenţă cu Microsoft pentru a vă servi cele mai noi versiuni ale aplicaţiilor universale pe care le-aţi descărcat, inclusiv versiuni noi de Cortana sau variante modernizate ale meniului de Start. În continuare, în Windows 10, sistemul vostru de operare verifică starea licenţei cu serverele Microsoft pentru a fi în permanenţă sigur că folosiţi un SO original şi activat.

Cu un pic de răbdarea, această listă poate deveni rapid mult mai stufoasă, în parte şi datorită numărului foarte mare de aplicaţii Microsoft în care vă puteţi autentifica cu ID-ul şi parola voastră. Mai sus am ilustrat doar câteva exemple pe care le-am considerat mai relevante şi, în acelaşi timp, mai evidente. Singurul gând cu care vreau să rămâneţi după ce aţi parcurs elementele detaliate mai sus este că Microsoft nu a făcut decât să se alinieze la comportamentul majorităţii creatorilor de sisteme de opeare. Apropo, multe dintre ele erau prezente şi în Windows 8 sau Windows 8.1. Singurul lucru pe care îl putem reproşa este că că Microsoft nu a făcut o treabă mai bună în a centraliza cea mai mare parte a funcţiilor de securitate, intimitate şi transmisie de date într-un singur loc

Galaxy S6 edge contra unei camere compacte ieftine: care e alegerea mai bună

Era o vreme în care camerele compacte erau populare și toată lumea avea una în vacanță. Acum, avem cu toții un telefon. Am vrut să văd dacă o cameră dedicată e mai bună decât telefonul, așa că am ales un Samsung Galaxy S6 edge și o compactă Canon. Cel dintâi costă peste 4.000 de lei, în cea mai bună configurație. Cea din urmă costă sub 400 de lei.

Samsung Galaxy S6 edge are o cameră de 16 megapixeli. Și modelul Canon IXUS 145 are același număr de megapixeli, dar mai sunt câteva diferențe majore între ele. Primul este un telefon cu Android, cel mai bun pe care Samsung îl are de oferit anul acesta, iar camera foto este capabilă să facă poze HDR foarte bune (ceea ce înseamnă o expunere bună a tuturor planurilor imaginii) și să filmeze mult mai bine decât această compactă.

Pe de altă parte, Canon IXUS 145 dispune de un zoom optic destul de mare, oricum mai mare decât nimicul de pe Galaxy S6 edge, iar daca ai nevoie de mai mult are și zoom digital. Zoomul optic este de 8x, cel digital de 4x. Partea proastă este că diafragma pornește de la f/3.2 și ajunge la f/6.9 la cea mai mare distanță focală. Cu cât numărul diafragmei e mai mare, cu atât mai puțină lumină ajunge la senzor. Galaxy S6 edge are o diafragmă de f/1.9.

Fotografie realizată cu Samsung Galaxy S6 edge, fără zoom.

Fotografie realizată cu Canon IXUS 145 cu zoom optic.

Fotografie realizată cu Canon IXUS 145 cu zoom digital peste cel optic.

Oricând, dacă vrei fie și cel mai mic zoom, vei avea nevoie de un aparat foto dedicat, fie că vorbim de o compactă, fie că este un DSLR sau mirrorless cu obiectiv zoom. Telefoanele, exceptând cele din gama Lumia, n-au zoom optic, iar cel digital mai bine n-ar existat, căci nu face decât să mărească artificial imaginea ceea ce poți face și tu. La 16 megapixeli să tot ai pixeli să tai.

Avantaje și dezavantaje pentru Samsung Galaxy S6 edge

Este un telefon, astfel că implicit îl ai mereu cu tine. Desigur, dacă faci multe poze și filmezi, bateria se va consuma mai repede, dar este mereu acolo, mereu gata de un instantaneu. Mai mult, ai aplicații în Play Store prin care îți poți procesa pozelor și le urci rapid pe rețele sociale. De asemenea, camera are destul moduri care să te ajute să faci poze bune.

Galaxy S6 edge, alături de alte câteva modele disponibile anul acesta, este capabil să filmeze la rezoluție 4K și să aibă stabilizare de imagine foarte bună pentru un telefon. Nu-i cea mai bună, cea de pe LG G4 se descurcă mai bine, dar este în top 3-5. Asta ajută și în poze, când vrei să surprinzi ceva noaptea și viteza de declanșare va fi mai mică. Totodată, diafragmă foarte mare va ajuta la captarea unei cantități de lumină mai mare de către senzor (comparativ mai bine decât toate compactele sub 1.000 de lei).

Dezavantajul este că n-ai zoom optic, iar bateria nu ține prea mult când începi să faci poze și să filmezi. Este, totuși, un telefon și nici nu este unul cu un acumulator foarte mare.

În ceea ce privește calitatea pozelor, are o reproducere bună a culorilor, un mod HDR foarte bun pentru a obține o expunere bună și latitudinea de expunere (cunoscută și drept dynamic range) este mai bună decât a compactei pe care am testat-o. Reușește să controleze bine trecerea de la umbră la lumină și în ciuda contrastului destul de mare aplicat de algoritmul Samsung, tot ies poze mai bune decât cu compacta. În final, ecranul este imens pe lângă cel de pe camerele foto și vezi mult mai bine detaliile pe care le-ai surprins sau nu.

Avantaje și dezavantaje pentru Canon IXUS 145

Deși IXUS 145 pe care am avut-o la dispoziție nu se mai produce, modelele de după ea nu sunt mult schimbate. Prețul este tot sub 400 de lei, ceea ce e bine, iar la banii aceștia primești o cameră care se descurcă bine când vrei zoom, când vrei portabilitate mare și un mod macro mai bun. Deși cel de pe Galaxy S6 edge nu este rău, IXUS 145 s-a descurcat mai bine la astfel de fotografii. În plus, dispune de o distanță focală mai mică decât multe telefoane, ceea ce îți permite să capturezi cadre mai largi. Din nefericire, pierde puncte când vine vorba de poze în lumina directă a soarelui și în ceea ce privește latitudinea de expunere.

Pozele sunt supracontrastate tocmai ca să arate mai bine, dar ridicând contrastul riști să strici și balansul între zona supraexpusă și cea subexpusă. Mai mult, obiectivul este de slabă calitate (dat fiind și prețul), iar asta conduce la apariția unor aberații cromatice pe marginile obiectelor. Detaliile, de asemenea, nu sunt foarte bine reproduse, iar culorile uneori sunt prea departe de cum arătau în realitate. Este vorba aici de o combinație “letală” de obiectiv prost, senzor mic și algoritm ineficient.

Din nefericire, nu este cazul doar al acestui model, ci al tuturor, de aceea devin din ce în ce mai populare camerele compacte premium, precum seria Sony RX100, Canon G1x Mark II pentru care avem review aici sau Fujifilm X30.

Concluzia luptei între camere: Galaxy S6 edge vs. compactă

Pe scurt, și din ce am văzut și testat în ultimii doi-trei ani, voi spune că telefonul este mai mereu cea mai bună alegere, mai ales dacă este unul dintre cele de vârf. Pierzi zoom-ul optic, dar câștigi o calitate mai bună și accesul la tot felul de aplicații. Totodată, camerele foto compacte au un preț mult mai mic în prezent, așa că s-ar putea să cumperi una doar pentru că e prea ieftină să nu.

Galaxy S6 edge este printre cele mai scumpe din magazine, dar la fel de bun este Galaxy S6 (folosesc aceeași cameră) sau viitoarele Galaxy S6 edge+ ori Galaxy Note 5. Mai sunt de luat în calcul iPhone 6, LG G4 și chiar Huawei P8

Acer Aspire Switch 10, un hibrid mai mult tabletă

Pe lângă multele părți negative ale Windows 8, una bună a fost că a forțat producătorii să gândească și la alte dispozitive decât laptopuri și computere clasice. Așa au apărut hibridele și așa ceva este Acer Aspire Switch 10.

Odată cu Windows 10 avem promisiunea că aceste hibride devin mai bune, alături de laptopuri și PC-uri, pentru că sistemul e mai bine optimizat pentru diverse tipuri de interacțiuni. Până la Windows 10 însă am testat Acer Aspire Switch 10 cu Windows 8.1 pe 32 de biți.

Contrar direcției adoptate de alți producători pe aceași nișă, Acer a ales să nu includă o a doua baterie sub tastatură. Direct, asta ar spori autonomia dispozitivului, iar indirect ar oferi o mai bună stabilitate atunci când îl ții pe picioare și vrei să scrii. Acesta este unul dintre minusurile pe care le-am identificat la acest gadget, dar nu este singura sa caracteristică.

La ce ți-ar fi bun Acer Aspire Switch 10

Acer Aspire Switch 10 nu iese cu nimic din tiparul dispozitivelor hibride ultraportabile lansate în ultimii ani de când Microsoft a lansat Windows 8. Are un ecran de 10 inci tactil cu rezoluție full HD și unghiuri foarte bune de vizualizare. Toate componentele sunt puse într-o carcasă pătrățoasă pe care producătorul nu s-a chinuit s-o scoată în evidență.

Cum vorbim de Windows, procesorul este un Intel Atom Z3735F ajutat de o memorie RAM de 2GB. Spațiul de stocare este de 32GB, dar același model mai poate fi achiziționat cu stocare de 64GB sau 64+500GB pe hard disk. Per total, este un dispozitiv de sub 2.000 de lei care nu te va impresiona neapărat prin design sau dotări, ci mai degrabă prin utilitate.

Nu se pune problema că alegi Switch 10 drept înlocuitor de laptop ori PC, ci mai degrabă este un alt dispozitiv pe care să-l poți purta cu tine prin metrou, tren sau avion. Dat fiind că baza nu are o baterie în ea, cum fac alți producători, per total Switch 10 e mai ușor. De asemenea, poți alege să folosești doar partea de sus, adică pe post de tabletă. Sau poți întoarce ecranul spre spate și transformi tot ansamblul într-un tent – e bun pentru navigat pe Internet, uitat la videoclipuri, desenat sau citit.

Prinderea se face prin magneți, nu prea puternici cât să nu desparți ușor cele două părți, dar nici prea slabi cât să nu țină. Ba chiar este un plus că nu trebuie să apeși vreun buton de deblocare sau că trebuie să te chinui să separi cele două module.

Printre avantajele de a avea un astfel de hibrid se numără prezența porturilor – USB, microUSB, microHDMI, slot pentru card microSD – și a unei tastaturi fizice pe care tastezi mult mai bine și mai rapid decât pe cea digitală. Totuși, chiar și în privința porturilor există o problemă. Acer n-a luat în calcul când a fixat mufa pentru căști că firul va atârna între tine și computer, iar aceasta vine pe partea dreaptă în partea de sus. În funcție de cum e cablul căștilor, îl lovești constant cu mâna și după o vreme devine enervant. Așa că ajungi să-l treci prin spate, doar că dacă e cablul prea scurt îți afectează experiența de utilizare.

Acer Aspire Switch 10 este bun când călătorești. Este bun și dacă vrei o tabletă, dar cele cu Android ți se par cam limitate, iar iPad prea scumpă. Ai ceva aplicații în Windows Store, dar încă este departe de ce oferă Play Store sau App Store. Ai în schimb Office, Windows original și posibilitatea (dacă insiști) să folosești aplicații mai vechi de Windows. Ca hardware, Acer n-a avut multe moduri de a impresiona și nici nu s-a chinuit.

Minusuri pentru Acer Aspire Switch 10

Cel mai mare minus este dezechilibrul provocat de baza prea ușoară atunci când folosești acest gadget pe post de laptop. Dacă nu ești atent, riști să-l dai foarte ușor peste cap. Fie îl folosești mai des pe masă, fie ții ecranul mai mult vertical decât înclinat pe spate.

Da, este un hibrid cu tastatură și da, ea este utilă. Touchpad-ul însă este de evitat, ca la toate dispozitivele de tipul acesta. Cumva, producătorii cred că dacă ai ecran tactil tu tot mori de nerăbdare să folosești un touchpad. Nu, nimeni nu vrea, treaba se face mai greu și per total ajungi să te întrebi de ce au irosit atât spațiu cu niște circuite care nu pot concura cu un mouse sau un touchscreen.

Concluzie pentru Acer Aspire Switch 10

Nu-i dintre cele mai ieftine hibride, nu-i nici dintre cele premium. Este un gadget pe care mai des l-aș recomanda pentru tableta, căci ecranul e bun, pentru Windows-ul original și pentru modurile în care poți transforma ceea ce pare un laptop mai mic. Lenovo, spre exemplu, a ales să poți da peste cap partea de sus și să îl transformi în modurile disponibile pentru acest Acer. Îmi place însă mai mult Switch 10 pentru că poți elimina și tastatura când n-ai nevoie de ea.

Per total, este un hibrid de 10 inci care poate puțin mai mult decât altele similare, dar nu prea mult cât să iasă din rând. Personal, mi-au plăcut designul pătrățos și ecranul, iar dacă mi-aș cumpăra așa ceva l-aș folosi mai ales pentru multimedia – vizionat filme, YouTube, poze – și navigat pe Internet. Recomand, ca în cazul fiecărui gadget, versiunea cu spațiul de stocare cel mai mare – aici ai Switch 10 cu 64+500GB spațiu de stocare.

Playtest: Cu ASUS Zenbook Pro N501J întorci capete în ședință și sucești gâturi în jocuri

Cel mai probabil nu ați auzit foarte multe despre ASUS Zenbook Pro N501J. Asta e pentru că încă nu a ajuns în magazine, dar noi am reușit să-l testăm, chiar dacă a fost vorba de o mostră, adică nu de un produs finit.

Dintre laptopurile pe care le-am testat (laptopuri, nu 2-in-1), am reușit să identific trei categorii: cele care nu excelează la nimic (low-end sau mid range care merg și cam atât), cele care excelează la performanțe (de business sau de gaming) și cele care excelează la design (gândite mai mult să atragă priviri, decât să tragă greul).

Ei bine, Zenbook Pro N501J reușește să exceleze atât la performanțe, cât și la design, iar asta este un lucru foarte rar întâlnit. Cu toate că laptopurile de gaming au forme și culori interesante, dar și performanțe de invidiat, rareori vei vedea o persoană serioasă scoțând un ROG în mijlocul unei ședințe.

Zenbook Pro N501J este laptopul acela care se potrivește și la birou, și în deplasare și în dormitor, dar și în sufragerie. Designul metalic simplu are un impact puternic, mai ales că vorbim despre un gadget subțire și silențios. Ca să vă faceți o idee despre modelul N501J, trebuie să știți că are un display 4K de 15,6 inch, un procesor Intel Core i7-4720HQ de 2,6Ghz, 16GB memorie RAM, SSD de 320GB și o placă video Nvidia Geforce GTX 960M cu 4GB RAM. Mai are un cititor de carduri, trei porturi USB 3.0, un HDMI și un display port.

Editare video și gaming fără sughițuri

În timpul liber, mă ocup de un vlog personal a cărei editare îmi scoate peri albi, având în vedere că laptopul meu mid range a fost cumpărat acum vreo doi sau trei ani. Așa că am decis să văd ce poate duce N501J și cât de mult mi-ar ușura viața un laptop cu astfel de configurație. Lucrez cu fișiere multiple, cu câteva straturi video și audio, iar laptopul meu mai multă stă decât se mișcă, Cu Zenbook Pro N501J am redus timpul de editare la jumătate și fără să simt vreo secundă că dacă mai bag un efect, s-ar putea să mi se îngreuneze considerabil performanța.

La gaming, numai de bine. Dacă N501J rulează orice titlu la detalii maxime sau aproape maxime și am testat asta cu GTA V. Despre titluri precum World of Tanks sau League of Legends nici are rost să spun ceva, pentru că au cerințe prea joase ca să fie considerate obstacole pentru această configurație.

Singura problemă la activitățile ”înfometate” de resurse ar fi că laptopul se încinge considerabil, dar acest lucru se datorează, foarte probabil, și din cauză că nu am testat un produs finit. Având în vedere că nu am auzit vreodată coolerul acestui laptop, este posibil ca acesta să fie setat din BIOS la o viteză prea mică, care nu face față procesorului.

Multimedia acasă, rapoarte la birou

Cunoscătorii și-au dat deja seama că, fiindcă vorbim despre un laptop din gama N, vorbim despre un laptop multimedia. ASUS s-a îngrijit de asta cu ajutorul panoului tactil 4K.

Laptopul este perfect pentru momentele în care ești prea obosit să urmărești un film la televizorul mare din sufragerie, având un contrast plăcut și culori puternice, oferind o imagine perfectă la filmele full HD. Singurul minus la display este legat de luminozitate, care nu este foarte mare, iar dacă se întâmplă să bată lumina direct în stratul lucios de sticlă, te vei chinui să înțelegi acțiunea.

Difuzoarele sunt poziționate în partea inferioară, pe laterale și, cu toate că nu vei da petreceri cu ele, vei putea să te uiți fără probleme la un film fără să conectezi un set de boxe. Sunetul este clar și există chiar și un pic de bass, chiar dacă nu foarte mult.

La munca de birou se descurcă foarte bine și poate fi cărat cu ușurință în ședințe. Partea mai puțin fericită constă în touchpad (deloc precis) și în tastatură, care trebuie apăsată ceva mai tare decât te-ai aștepta.

Baterie cât cuprinde, doar timp să ai

Având în vedere că este dotat cu un procesor care consumă destul de mult, nu mă așteptam ca laptopul să aibă o baterie foarte bună. Totuși, am fost surprins să obțin cam 4-5 ore de redare video, cu luminozitatea setată undeva la jumătate. Același rezultat l-am obținut și pe browsing lite și editare în programe Office.

Știu ultrabook-uri care nu rezistă atât, în ciuda procesoarelor subtactate, iar acesta este un mare plus pentru Zenbook Pro N501J, mai ales când vorbim despre un gadget cu display tactil 4K.

Un laptop care împacă pe toată lumea

ASUS Zenbook N501J este un laptop care are câte ceva pentru toată lumea, iar prețul nu este unul foarte ridicat. Minusurile pe care le-am pomenit mai sus s-ar putea să nu le mai vedem în versiunile finale. Până atunci rămâne un laptop bun pentru cei dispuși să scoată o sumă destul de mare din buzunare, adică undeva la 6.000 – 7.000 lei.

Jolla Tablet, poate cea mai interesantă tabletă, la comandă

Jolla Tablet a fost subiectul multor speculaţii şi dezbaterii, dar acum chiar poate fi cumpărată direct de la producător la un preţ accesibil.

În luna decembrie a anului trecut discutam pentru prima oară de Jolla Tablet. La momentul respectiv, fusese subiectul unei campanii încununate de succes pe Indiegogo prin care a reuşit să strângă 1,8 milioane de dolari într-un timp relativ scurt. Câteva luni mai târziu, sub forma unui prototip funcţional, aceeaşi creaţie a fost prezentată la Mobile World Congress 2015. Deşi în contextul târgului internaţional au sperat foarte mulţi să pună mâna pe ea, creatorii săi au fost foarte rezervaţi.

Cu toate că gadgetul a fost destul de mediatizat la momentul respectiv, nu am beneficat de nici un detaliu suplimentar referitor la prima tabletă din lume cu Sailfish OS, ajuns de această dată la versiunea 2.0. Are un raport preţ-performanţă foarte bun. Din păcate, stocurile nu sunt foarte stufoase, cel puţin în prima etapă de propagare a produsului. Din acest motiv, singura cale de a pune mâna pe o Jolla Tablet este Jolla Online Shop. În mod evident, compania din spate este foarte mândră de ceea ce a reuşit să faţă cu acest produs ipotetic, dar momentan va mai dura un pic până va ajunge în mâinile publicului larg, câteva săptămâni, maxim o lună.

Similar cu sistemul introdus acum un an de OnePlus, totul se desfăşoară pe bază de invitaţie, în faţa paginii web de precomandă achiziţiile se fac la preţuri modice, iar serviciile de livrare efectivă acasă nu vor întârzia să fie iniţiate.

În ceea ce priveşte interiorul, Jolla Tablet va fi realizată în jurul unui display de aproape 8 inci cu o rezoluţie nativă de 2048 x 1536. Are două camere de 5, respectiv 2 megapixeli, iar densitatea de pixeli e de 330ppi.  Sistemul de operare instalat este Sailfish OS, iar preţul pentru varianta de 32GB este 267 euro, în timp ce la 299 de euro puteţi pune mâna pe varianta cu 64GB. Partea de procesare efectivă din această ecuaţie este asigurată de un procesor Intel Baytrail quad core la 1,8 GHz şi de 2GB RAM.

Cifrele pierderilor: interesul pentru smartphone-uri scade

Studiile recente au confirmat o rată de adoţie în scădere a numărului de utilizatori de smartphone, indiferent de producătorul aparatelor.

Cu toate că au apărut foarte mulţi producători de telefoane, niciodată nu a fost mai clar decât acum că situaţia vânzărilor este critică. Până şi în China, care pentru o perioadă de timp era considerată o piaţă aproape nelimitată de utilizatori de gadgeturi, acum s-a ponderat radical. Se pare că toţi cei care şi-au permis un smartphone îl au deja şi nu sunt foarte grăbiţi să-l schimbe. Noua ţintă o reprezintă internauţii din India şi Africa. Partea dificilă este că în Africa trebuie să motivezi clientela cu gadgeturi foarte, foarte simple şi ieftine, iar acestea nu sunt neapărat uşor de creat.

Defalcând situaţia pe producători, cel mai rău arată Samsung, cu o scădere de 4,3 procente din piaţă. Pământul le-a fugit de sub picioare sud coreenilor când au văzut că au fost înlocuiţi de nume precum Huawei sau Xiaomi. Până şi Motorola, achiziţionată recent de Lenovo nu a reuşit să ajute la trecerea pe tărâmuri pozitive a vânzărilor de smartphone-uri a gigantului asiatic. Apple o duce surprinzător de bine.

Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, 12 milioande de iDevice-uri au fost vândute în plus. Cei de la Gartner, realizatorii studiului, sunt de părere că a fost vorba de o combinaţie între terminale slabe ajunse pe piaţă de la alţi producători şi ecranele mai mari de la iPhone 6 şi iPhone 6 Plus care au atras clienţi de la concurenţă..

Toate dispozitivele cu Windows Phone, împreună sunt la o cotă de piaţă de 2,5 procente, pe când BlackBerry să străduieşte să redevină relevant cu o valoare subunitară precum 0,3 procente. Încercând să tragă linie, echipa care a reuşit să adune aceste informaţii este de părere că mari producătorii care activează domeniul producţiei de smartphone-uri se împart în companii care continuă să producă aparate atractiv cu specificaţii mai de vărf, precum Huawei, ZTE, TCL sau Micromax şi pierzătorii care au investit prea mult în a-şi asigura poziţia de segmentul high end de piaţă fără rezultatele sperate.

Samsung îți arată de ce o să vrei Android Marshmallow. Ce dispozitive îl primesc

Android Marshmallow, cunoscut până de curând drept Android M, va fi lansat în toamnă. Samsung a pregătit deja un infografic despre acesta și ar avea o listă cu dispozitivele care îl primesc.

Android Marshmallow nu aduce schimbări majore față de Lollipop, ci aduce acele noutăți de care avea nevoie platforma pentru a concura cu Apple. Are, spre exemplu, infrastructură software pentru senzorul de scanare a amprentei, funcționalitate care până acum trebuia adăugată de producători. De asemenea, odată cu Android M debutează și Android Pay, sistemul electronic de plată cu telefonul.

Samsung a lansat câteva telefoane interesante anul acesta, printre care Galaxy S6, Note 5 și Galaxy S6 edge+. Acum, a realizat un infografic în care îți arată ce noutăți va aduce Android Marshmallow și printre cele mai importante se numără gestiunea mai bună a memorie RAM, suportul pentru scannere de amprente și gestiunea mai bună a consumului de baterie.

Odată cu acest infografic, PhoneArena publică și o listă cu dispozitive care sigur vor trece la noul Android. Cum era firesc, cele mai noi vor primi actualizarea și rămâne de văzut ce se întâmplă cu cele vechi. Pe listă se regăsesc Galaxy Note 5, Galaxy S6 edge+, Galaxy S6, Galaxy S6 Duos, Galaxy S6 edge, Galaxy Note 4, Galaxy Note 4 Duos, Samsung Galaxy Note Edge, Galaxy Alpha și, în final, tableta Galaxy Tab A. Cum Android Marshmallow va fi lansat abia în toamnă, actualizarea este așteptată până la finalul anului.

Cea mai periculoasă boală există de 16 milioane de ani

În jurul anului 1981, s-a descoperit o boală ciudată în SUA, care afecta comunitățile de homosexuali și cele ale dependenților de heroină, iar în jurul lui 1983 boala era denumită SIDA.

În 1986 s-a constatat că boala este generată de un virus diferit de tot ce se știa până atunci. Virusul a primit numele HIV (virusul imunodeficienței umane). După multe cercetări la nivel de populație și la nivel genetic, s-a descoperit că virusul intrase în SUA în anul 1966, venind dinspre Africa de Vest, mai precis Camerun și zona Kinshasha, din Republica Democrată Congo, trecând prin Haiti.

Mutațiile genetice suferite de virus în corpul uman se petrec într-un mod predictibil, iar oamenii de știință au putut găsi astfel o posibilă origine a pacientului zero, primul om care a avut virusul HIV, tocmai prin anul 1908. Atunci, la fel ca și acum, vânători bantu, aborigeni din zona Africii de Vest, vânau cimpanzei pentru a se hrăni și așa a trecut virusul de la ei la oameni.

Noua descoperire de la mijlocul anilor 2000

În anul 2006, s-a descoperit că virusul HIV are ca origine doar un anumit grup de cimpanzei, localizați în mod specific între râurile Boumba, Ngoko și Shamga (Kadei), din zona de SE Camerun și nord-estul Congo. Maimuțele și cimpanzeii din zona Camerunului și a Congo sunt purtători ai unui virus numit SIV (n.red. – simian immunodeficiency virus, adică virusul imunodeficienței simiane). SIV este precursorul HIV, însă este relativ ușor distrus de către corpul nostru în timp de câteva săptămâni. Se presupune că SIV a ajuns în pacientul zero prin contact direct cu sângele vânătorului care s-a tăiat în timp ce secționa maimuța.

Un nou studiu confirmă această teorie şi se pare că primatele au fost infectate cu HIV de 16 milioane de ani. Welkin Johnson şi echipa sa de cercetători s-au concentrat pe o genă antivirală numită TRIM5. Aceasta face parte din grupul factorilor restrictivi, care protejează celulele-gazdă de infecţia cu viruşi. Proteina TRIM5 împiedică multiplicarea viruşilor, cu alte cuvinte. Versiunea umană, totuşi, nu e suficientă pentru a ne proteja de HIV, dar la maimuţe funcţionează.

Cercetătorii au analizat secvenţe de ADN de la 22 de specii de primate africane şi au identificat o serie de schimbări de adaptabilitate unice. Aceştia au generat un panou de gene TRIM5 şi le-au împărţit, pentru ca apoi să le expună la 16 retroviruşi diferiţi. Scopul era de a vedea care versiuni de TRIM5 erau rezistente şi la ce viruşi. Experimentele au conformat faptul că organismele primatelor s-au adaptat într-un mod uimitor pentru a face faţă acestor viruşi ai imunodeficienţei.